-
Obținerea datelor în colaborare cu partenerii străini privind zgomotul rezultat de traficul maritim din zonele poluate fonic și zonele nepoluate (ariile marine protejate).
- În urma măsurătorilor privind zgomotul rezultat de traficul maritim din zona poluată fonic (Port Constanța) și zona nepoluată (Mamaia), în primăvara și vara anului 2024, pentru benzile de frecvență de 63 Hz și 125 Hz de a treia octava timp de 24 ore, s-au identificat peste 20 de vârfuri de zgomot în zona poluată, și sub 2 în zona nepoluată fonic, probabil cauzate de activitatea navelor sau de alte surse antropice. In concluzie, au fost înregistrate depășiri ale nivelului de zgomot subacvatic peste pragul admis de către legislația europeană
-
Obținerea datelor de laborator, în colaborare cu partenerii străini, privind impactul zgomotului asupra modificărilor comportamentale ale nevertebratelor marine.
- În condiții de laborator indivizii de Oikopleura dioica expuși la zgomot pe termen scurt nu au fost afectați semnificativ, atât ceea ce privește ritmul, cât și modul ondulatoriu de mișcare a cozii. Însă au fost observate, modificări ale ritmului de pulsare a căsuței, vizibile în comparație cu mișcarea mult mai ordonată a cozii. Zgomotul cu cel mai mare impact asupra specimenelor analizate a fost observat la 158 dB.
-
Harta stakeholderilor interesați.
-
Obținerea datelor de laborator, în colaborare cu partenerii străini, privind impactul zgomotului asupra modificărilor comportamentale ale nevertebratelor marine.
- Compararea observațiilor noastre cu standardele de reglementare (DCSM) oferă indicii despre măsura în care criteriile actuale privind zgomotul prevede măsuri de protecție ale nevertebratelor.
- Oikopleura dioica a manifestat modificări comportamentale la ~150 dB re 1 µPa, care este cu aproximativ 25 dB peste ambientul tipic în zonele aglomerate (125 dB), o creștere episodică corespunzătoare trecerii unei nave în apropiere.
- Oikopleura dioica după expunere la zgomot cu frecvențe de 145,65 dB își părăsește casa sau întârzie construirea uneia noi, practic își întrerupe efectiv hrănirea, ceea ce pe termen lung i-ar putea reduce creșterea sau potențialul reproductiv. Organismele de Oikopleura s-au dovedit suficient de rezistente, încât după o expunere la zgomot de numai 1 - 2 ore, să nu provoace eșec de reproducere, deși impacturile mai subtile asupra fertilității nu pot fi excluse fără studii suplimentare
-
Recomandări tehnice, științifice și legislative privind mitigarea impactului zgomotului subacvatic de natură antropogenă asupra organismelor marine
- Stabilirea unor praguri diferențiate pe grupuri ecologice și niveluri biologice de răspuns
- Gestionarea bazată pe riscuri legată de sensibilitatea habitatelor
- Integrarea „refugiilor acustice" în planificarea spațială
- Dezvoltarea unor metodologii universal acceptate pentru măsurarea zgomotului care să includă atât presiunea sunetului, cât și mișcarea particulelor
- Dezvoltarea unor tehnologii și metode moderne (senzori acustici, sisteme automate și analize avansate de date) care permit observarea continuă, precisă și non-invazivă a comportamentului organismelor marine în raport cu zgomotul subacvatic
